Mașină personală sau rent a car?

Atunci cand pleci intr-o calatorie, mijlocul de transport cu care trebuie sa ajungi la destinatie este cel mai important. Cand calatoria este una foarte lunga, ai mai multe optiuni: poti opta pentru masina personala, poti opta pentru autobuz, tren sau pentru avion.

Dintre toate, cele mai comode par a fi masina personala si avionul. Evident, fiecare dintre ele prezinta beneficii si mici neplaceri.

Calatoria cu avionul

Daca optezi pentru calatoria cu avionul si trebuie sa circuli mult prin orasul de destinatie, atunci singura solutie este aceea de a inchiria o masina. Inchirierea unei masini presupune costuri destul de mari, insa considerabil mai mici fata de optarea pentru un taxi. Este adevarat ca exista si posibilitatea transportului in comun, insa daca nu cunosti orasul, poate fi o alegere proasta.

Daca esti impreuna cu mai multe persoane, imediat ce aterizati pe aeroport, gasiti aici masini de inchiriat, care mai de care mai interesante. Daca esti singur, este bine sa cauti un centru de inchiriere din oras, deoarece poti iesi ceva mai ieftin.

Inchirierea unei masini iti poate oferi flexibilitatea de care ai nevoie la costuri reduse. Atentie insa, deoarece exista extrem de multe centre de inchiriere masini si nu toate sunt foarte serioase. Inainte de a inchiria, este bine sa analizezi cu atentie firma de unde inchiriezi. Cauta online pareri despre ea si citeste cu mare atentie contractul pe care trebuie sa il semnezi. De asemenea, analizeaza masina inainte de a te urca in ea, pentru a descoperi daca prezinta sau nu probleme.

Masina personala

Alegerea calatoriei cu masina personala poate sa fie si ea o solutie. Marile beneficii sunt faptul ca te poti bucura din plin de confortul pe care il cunosti deja si economisesti banii pe care i-ai da in mod normal pe o masina de inchiriat. Daca distanta de calatorie este una foarte mare insa, economia se poate transforma intr-un cost mai ridicat. Costul combustibilului poate fi unul foarte mare iar timpul petrecut pe drum poate fi si el generos. Astfel, vei avea nevoie si de bani pentru cazare pe drum, bani pentru mancare si alte cheltuieli aparute pe parcurs. Astfel, cea mai buna solutie pentru calatoriile lungi este optarea pentru avion + rent a car iar pentru calatoriile scurte, cea mai buna alegere este masina personala.

Dansul Bățului, Trebuie Să Învăț Să Dansez!

Pe lângă faptul că nu am fost un romantic, mai am un regret în viață: nu am știut să dansez. Bine, mă refer să dansez cum trebuie, d-alea cu rupt în figuri, alea alea. Că așa un blues sau să te miști un pic când la stânga când la dreapta, ăla nu e dans. Nici d-alea populare nu știu și asta e chiar tragic. Căci din câte bănuiesc odată și-odată mă voi însura, și trebuie neapărat să faci prezență acolo, în cercurile alea dubioase care se învârt care încotro.

Dar tocmai fiindcă există oameni care mine, complexați că nu știu să danseze și deprimați că deja le-a trecut timpul, există și oameni ca domnișorul din imagine care vor să pună sare pe rană. Care au o plăcere de-a dreptul sadică să ne facă să suferim "vedeți bă triștilor, uitați cum se dansează". Adevăru' e că poate așa e lăsat de la Dumnezeu: Unii să se priceapă la femei, alții la dans și alții la scris. Și oricât ai vrea să încerci să guști din cupa succesului și în celelalte domenii, să nu reușești, să fii blestemat când te apropii de vârf și de climax, să o iei de la bază, de la capăt.

Mie îmi lipsesc cel puțin câteva elemente pentru a fi un dansator la fel de desăvârșit: nu am mâini așa de lungi. Tipul ăsta are mâini lungi, nu glumă. Normal că atunci când ți-a dat Dumnăzău oase cât să acoperi juma' de cameră cu ele, altfel stă treaba. Doi la mână, nu am pachețelele alea pe abdomen. Mi-ar fi rușine să mă dezbrac și să-mi pun șmecherește tricoul pe după gât și să fac toate femeile să leșine.

Așa, să continuăm, trei la mână, nu am chiloți d-ăia șmecheri. La fel, mi-ar fi rușine să dansez în jurul bradului în boxeri, am și eu o demnitate la care țin. Patru la mână, nu am așa fibră de mușchi la picioare, precum se vede la tânărul încordat. Deci eu obosesc repede și mă pun ca mormolocul pe scaun, pe margine.

Dansatorul desăvârșit rămâne în centru și dansează toată noaptea. Cu puțin antrenament și noroc, tipul poate să se angajeze ca striper, nu? În fond, dacă e să reușești cu succes Dansul Bățului, cât de greu poate fi să faci Dansul Curului? Una peste alta, trebuie să îmi înec amarul, asta este.

Provident, Sau Cum Să Fii Nesimțit

Știți cum se răspândeau ideile pe vremea războiului, în anii '40? Manifeste, hârtii aruncate din avion, care încurajau ba la revoluție, ba la rezistență. Era și o armă teribilă în războiul psihologic, la modul că aruncai manifeste în tabăra inamică cu fel și fel de peisaje idilice.

Lua soldatul rus manifestul de pe jos și îl vedea pe soldatul neamț înconjurat de câteva femei beton, râzând cu poftă la o masă îndestulată. Arunca o privire în jur, în tranșee, și se descuraja. Ba chiar existau manifeste care ridicau în slăvi faptul că în vest există hârtie igienică, și oamenii nu se șterg la fund cu mâna sau coceanul.

Ei bine, la juma' de veac distanță cineva reinventează apa caldă, mersul pe jos și manifestul. Doar că este vorba de cei de la Provident, care oferă nu știu ce împrumuturi. Dacă nu mă înșel ăștia-s ăia, de împrumuți 1 leu și în trei luni trebuie să dai înapoi înzecit. Mai rău ca la țiganii cămătari, doar că au forme legale, cumva.

Dar mișto de tot modul în care își fac reclamă. Azi am văzut pe stradă o mașină din care la fiecare 10 secunde zbura un mănunchi de pliante. Pe jos, pe stradă. Ca și cum ai arunca niște lopeți cu rahat în cocina de pe tarlaua lu' maică-ta.

În fond instigarea la revoluție și rezistența comunistă/fascistă e tot una cu instigarea la contractarea unui împrumut, nu-i așa? Se pretează. M-am apropriat cu inima tremurând. Am făcut și poze. Am citit text, ceva în genul "Aveți probleme cu banii?". Nu dom'le, n-am probleme cu banii. Am probleme cu nesimțiții.